De ce nu va trece România la euro nici în 2023 - și nici în 2024
În vreme ce Bulgaria își propune ca 2023 să fie ultimul an în care se mai folosește leva iar Croația trece la moneda europeană de la 1 ianuarie, leul românesc va avea viață lungă, se pare. De ce nu trecem la euro.
Conform raportului de convergență (care poate fi citit AICI), nu avem nici legislație compatibilă cu intrarea în zona euro și nici nu îndeplinim niciunul dintre cele 4 criterii de convergență necesare pentru a trece la euro. De fapt, singura țară dintre cele șapte incluse în raport care va trece la euro de la 1 ianuarie 2023 este Croația, deși a intrat în UE mult după noi. Iar Bulgaria,cea mai săracă ţară membră a Uniunii Europene, care are deja moneda naţională leva legată de euro, a promis că va adopta moneda unică în 2024, la actualul curs de schimb fix. În mai, guvernul de la Sofia a adoptat un plan național pentru trecerea la euro.
De ce nu poate trece România la euro: condițiile pe care trebuie să le îndeplinim
În primul rând, România nu îndeplinește condiția compatibilității juridice. Astfel, Legea 312 privind Statutul Băncii Naționale a României nu este complet compatibilă cu obligația de conformitate din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Incompatibilitățile sunt legate de independența băncii centrale, interzicerea finanțării instituțiilor publice de integrarea BNR în ECSB (Sistemul European al Băncilor Centrale) la momentul adoptării euro.
De asemenea, pentru ca România să poată trece la euro trebuie să îndeplinim toate cele 4 criterii de convergență: participarea cu succes la ERM II (Mecanismul European al Cursului de Schimb) timp de cel puțin doi ani, stabilitatea prețurilor, finanțe publice solide și sustenabile și o rată a dobânzii pe termen lung de cel mult de două puncte procentuale peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.
